24 martie 2026
Cultura de rapiță este foarte importantă pentru fermierii români deoarece aduce primii bani în fermă la recoltat și pentru că ajută rotația culturilor, fiind o foarte bună cultură premergătoare pentru cereale păioase. De asemenea, datorită faptului că se seamănă din toamnă și acumulează precipitații peste iarnă, rapița este mai puțin expusă riscului secetei din primăvară, care a devenit un fenomen obișnuit în ultimii ani în România. Toate aceste motive au contribuit la creșterea suprafeței cultivate cu rapiță în ultimii ani, iar în sezonul agricol 2025-2026 se estimează ca au supraviețuit peste iarnă și vor rămâne în cultură mai bine de 800.000 ha.
Creșterea suprafetelor cultivate anual a favorizat însă și dezvoltarea mai multor generații a dăunătorilor deja cunoscuți, dar și apariția unor dăunători noi în cultura de rapiță precum Plutella xylostella. În ultimii ani peste 25% din cultura de rapiță a fost afectata în primăvară de atacul Plutella xylostella în sudul țării, zona de vest și sudul Moldovei, chiar dacă au fost aplicate tratamente.
Având în vedere importanța culturii de rapiță pentru fermierii români, dar și presiunea ridicată a dăunătorilor în cultura de rapiță din ultimii ani și soluțiile omologate limitate pentru combaterea acestora (precum și aparitia rezistentei), asociatiile de fermieri au solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în găsirea unei soluții eficiente de control a acestor dăunători. Astfel că ANF a avizat folosirea în situații de urgență fitosanitară a insecticidului Irazu™(ciantraniliprol 100 g/l), în perioada 18 martie – 15 iulie 2026, pentru cultura de rapiță, pentru combaterea dăunătorilor: molia verzei (Plutella xylotella) și afidelor (Aphis spp.).
Controlul eficient al dăunătorilor din cultura de rapiță este esențial pentru obținerea de producții mari și de calitate superioară, asigurând astfel un profit consistent an de an fermierilor români.
Printre dăunătorii cei mai periculoși, ce produc pagube importante în culturile de rapiță și sunt dificil de controlat putem aminti:
|
|
Insecticidul Irazu™ este comercializat de către compania FMC în pachetul comercial Irazu™ Plus, pentru 10 hectare, compus din insecticidele Irazu™ f(5L) și Nuyard® (1L). Irazu™ Plus combină acțiunea a două substanțe active foarte apreciate și recunoscute de fermieri – ciantraniliprol (100 g/l), sistemic și cu un efect de lungă durată și deltametrin (100 g/l), cu efect de șoc, rapid – într-un singur pachet comercial, ușor de utilizat.
Rezultatul?
Eficiență dovedită asupra dăunătorilor, inclusiv al celor care au dezvoltat rezistență la piretroizi. Spectrul de combatere cuprinde cei mai importanți dăunători:
|
|
Cu pachetul Irazu™ Plus fermierii au siguranța că cultura este protejată rapid, eficient și rentabil datorită acțiunii combinate a celor două insecticide: Irazu™ și Nuyard®. Sinergia celor două substanțe active asigură un efect de șoc, oprirea rapidă a hrănirii insectei, paralizia dăunătorilor și un control de lungă durată, chiar și în cazul unei presiuni mari de dăunare.
Doza recomandată de aplicare: 0,5 l/ha insecticid Irazu™ și 0,075 l/ha insecticid Nuyard®.
Avantaje pentru fermieri:
- Controlează cei mai păgubitori dăunători din culturile de rapiță
- Insecticidul Nuyard® are un efect imediat după aplicare; Irazu™ - efect de lungă durată (14-21 de zile)
- Controlează dăunătorii în toate stadiile de dezvoltare: ouă, larve, adulți.
- Pot fi utilizate cu succes în combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) și în reducerea apariției rezistenței dăunătorilor (IRM), datorită celor două moduri de acțiune
|
Descriere: Adulții au anvergura aripilor de 15-17 mm, aripile anterioare de culoare brună, prelungi, subțiri și rotunjite la extremități, iar aripile posterioare cenușiu-închis, scurte, franjurate. Antenele sunt lungi, orientate în prelungirea capului. Larvele au 8-10 mm lungime, de culoarea galben verzui și cu cap negru. |
| Favorizarea atacului de Plutella xylostella (molia verzei) este determinată de: extinderea suprafeţelor cu rapiţă, introducerea pe scară largă a conceptului de lucrări minime („minimum till” şi „no till”), introducerea programelor de înverzire (M10P4) în schemele de subvenţionare APIA, toamnele lungi şi secetoase şi iernile blânde, rotaţiile scurte ale culturilor, eliminarea din piaţă a unor substanţe active eficiente. |
| Plutella xylostella (molia verzei) este unul dintre cei mai periculoși dăunători din culturile de crucifere, pentru că poate compromite total cultura de rapiţă în toamnă sau primăvară prin defoliere. Dăunătorul s-a înmulţit excesiv în ultimii ani, fiind dificil de controlat cu produsele autorizate în prezent (piretroizi, acetamiprid) pentru că ponta depusă este numeroasă, este plasată pe faţa inferioară a frunzelor şi adulții au mobilitate mare. |
| Atacul puternic de Plutella xylostella din toamna anului trecut în majoritatea zonelor ţării indică o presiune mare de dăunare în primăvară, iar condiţiile climatice din timpul toamnei și iernii menţin sursa biologică ridicată a dăunătorului. Atacul dăunătorului în primăvară poate produce pagube de până la 50% din recoltă. |
Ciclul biologic:
Molia verzei (Plutella xylostella) are în țara noastră 2-3 generații pe an, iar în funcție de condițiile de mediu, poate ajunge până la 4-5 generații. Iernează în stadiul de pupă închisă într-un cocon, în primii cm din sol sau pe sub resturile rămase după recoltare. Primii adulți apar la sfârșitul lunii aprilie, dar în condițiile acestui an, se estimează apariția mai timpurie a primei generații. Femela depune ponta pe partea inferioară a frunzelor. După 4-6 zile apar larvele (stadiul larvar durează 3-4 săptămâni), iar transformarea în pupe se face pe partea inferioară a frunzelor (12-15 zile). Ciclul evolutiv se reia la un interval estimativ de 2 luni.
Modul de dăunare:
Vigoarea plantelor este afectată când larvele consumă excesiv frunzele sau florile în curs de dezvoltare ceea ce duce la reducerea producţiei de seminţe. Când plantele au format silicve, larvele de Plutella se hrănesc cu ţesuturile de la suprafaţă ale tulpinilor şi silicvelor. Reducerea suprafeţei foliare a plantelor atacate sau atacul tardiv la silicve determină siştăvirea seminţelor şi reducerea puternică a producţiei care poate ajunge până la 50%.
|
Descriere: Adultul are corpul alungit, turtit, de formă dreptunghiulară, de culoare neagră sau verde închis, cu luciu metalic spre partea dorsală. Pronotul şi elitrele au o punctuaţie fină şi deasă. Larvele sunt oligopode şi la dezvoltare completă ajung până la 4 mm lungime. Gândacul lucios al rapiței este un dăunător foarte răspândit în toate zonele din România. |
Ciclul biologic:
Meligethes aeneus are o generaţie pe an. Adulţii hibernează în stratul superficial al solului, la 3 – 4 cm adâncime sau sub frunze, de obicei în liziera pădurilor şi a pajiştilor. Apar în luna aprilie, când temperatura zilei atinge 10 - 11°C şi se hrănesc cu elementele florale ale speciilor de plante ierboase sau lemnoase. Când temperatura ajunge la 15°C, gândacul zboară pe rapiţă. Femela depune ponta (300 de ouă) la baza bobocilor florali, pe stamine sau pistil (câte 1 - 2 ouă/boboc). După 10-14 zile apar larvele (stadiul larvar durează 3 - 4 săptămâni), după care vor coborî în sol la 2 - 4 cm unde se vor transforma în pupă. Noii adulți apar în câmp în luna iulie, iar după o perioadă de hrănire de câteva săptămâni se retrag în sol pentru hibernare.
Modul de dăunare:
Gândacul atacă diferite specii de crucifere (specii cultivate şi buruieni) şi este periculos în toate stadiile de dezvoltare. Adulţii consumă anterele, petale şi polenul bobocilor florali, distrugându-i, iar larvele se hrănesc doar cu organele florale ale plantelor din familia crucifere. La o infestare puternică, pe un boboc floral se pot găsi 10 - 15 larve. Pragul economic de dăunare este de 1 adult/plantă când mugurii florali sunt acoperiți de frunzele terminale şi de 2 – 3 adulţi/plantă când mugurii florali sunt vizibili – înainte de înflorire.
|
Descriere: Adulţii de gărgărița tulpinilor de rapiță au corpul de culoare cenuşiu spre negru, cu aspect pufos şi lungime de 3,5 - 4 mm. Rostrul poate ajunge până la 1/3 din lungimea corpului. Larvele au 5 - 8 mm lungime, de culoare gălbuie, cu protuberanţe înserate cu perişori, cu excepţia capului care, prezintă o coloraţie de la galben spre negru. |
Ciclul biologic:
Gărgărița tulpinilor de rapiță, la fel ca gărgăriţa seminţelor, hibernează în sol ca adult şi începe migrarea în primăvară, când temperatura mediului ambiant depășește 8-9°C.
Modul de dăunare:
Adulţii rod frunzele și vârful tulpinii producând perforații. Femelele depun ouăle în măduva tulpinii, iar larvele eclozate sapă galerii în tulpină și se hrănesc cu măduva tulpinilor. În urma atacului, se formează gale/ umflături, iar tulpina se deformează și uneori crapă. Plantele atacate devin vulnerabile la cădere și ramifică bogat, nu formează silicve sau acestea sunt seci. Combaterea pe cale chimică a gărgăriţelor tulpinilor la hibernare se face atunci când se constată apariţia lor în capcane galbene (pragul economic de dăunare este de 1 - 2 adulţi pe plantă). Larvele din interiorul tulpinilor sunt foarte dificil /aproape imposibil de combătut, motiv pentru care primul tratament ar trebui aplicat la 8 zile de la capturarea primelor insecte în capcane, înainte de depunerea pontei. După depunerea ouălor, eficiența tratamentelor este redusă.
